2 ouă
1 cană de zahăr
1/2 cană de ulei
1/2 cană de lapte
1 praf de sare
2 linguri unt de arahide Nutline
3 linguri cu vârf cacao neagră
1 praf de copt
1 fiolă esența rom
1 cană făină

Compoziția albă
250g brânză de vaci
100g zahăr pudră
2 ouă

Preparare:

Ouăle se bat cu mixerul împreună cu zahărul până se albește compoziția. Se adaugă uleiul apoi laptele, untul de arahide, cacao, sarea, esența și la final făina amestecată cu praful de copt. Compoziția trebuie să aibă o consistență păstoasa. Dacă mai e nevoie se suplimentează cantitatea de făină. Compoziția se așează în tava unsă cu unt și tapetată cu făină. Peste compoziția de cacao se așează amestecul format din brânză de vaci amestecată cu zahărul pudră în care se încorporează ouăle. Se dă tava la cuptorul încălzit la 180° C. Prăjitura este gata când trece proba scobitorii.

Articolul Negresă cu Unt de Arahide și brânză de vaci apare prima dată în Nutline.

În ultimii zece ani, numărul alergiilor la arahide s-a dublat pentru copiii din țările occidentale și acest număr crește și în Africa și Asia. Cercetătorii au dorit să vadă dacă există strategii de prevenire a alergiilor la arahide, întrucât odată ce se dezvoltă o alergie, atunci persistă în general pe toată durata vieții persoanei afectate.

Rezultatele studiului sunt complet unice. Se pare că riscul de a dezvolta o alergie la arahide poate fi redus cu aproximativ 70-86% în primii cinci ani ai vieții unui copil. Copiii mici trebuie să mănânce în mod regulat cantități mici de alune pentru a preveni acest risc.

La studiu au participat 628 de copii cu risc de alergie, cu vârste cuprinse între 4 și 11 luni. Aveau deja anumite afecțiuni predispuse, cum ar fi o alergie la ou sau eczeme. Toți copiii au fost supuși unui test cutanat pentru a vedea dacă a apărut o reacție alergică la arahide – 530 de copii au prezentat un rezultat negativ, iar 98 au prezentat un rezultat pozitiv. Au fost apoi împărțiți în două grupuri. Jumătate dintre copii nu au avut voie să consume deloc alune până la vârsta de cinci ani, iar cealaltă jumătate a avut voie să mănânce 6 grame de alune pe săptămână, distribuite pe una sau două mese, până la vârsta de 60 de luni.

Rezultat: 13,7% dintre copiii din grupul care nu au mâncat alune au dezvoltat o alergie la arahide până la vârsta de cinci ani.

În schimb, doar 1,9% din grupul care a mâncat cantități mici de alune a dezvoltat în mod regulat o alergie la arahide.

35,3% dintre copiii, care au evitat alunele până la sfârșitul studiului, au dezvoltat o alergie la arahide. Iar 10,6% dintre copiii care au mâncat regulat arahide au fost afectați.

Rezumat: rezultatele acestui studiu ne dau speranța că se poate evita apariția alergiilor daca se consumă în mod regulat arahide.

Este posibil ca o dietă fără arahide să fie chiar contraproductivă și să crească riscul de alergie.

Sursă:

Du Toit G și colab .: Studiu aleatoriu al consumului de arahide la sugari și riscul de alergie la arahide. N Engl J Med. 2015; 372 (9): 803-13

Articolul Cum putem reduce riscul de a dezvolta o alergie la arahide? apare prima dată în Nutline.

Deși efectele pozitive ale caju-ului asupra inimii au fost dovedite de știință, acestea sunt adesea excluse datorită conținutului saturat de acizi grași. Aproximativ o treime din acizii grași saturați din caju este acidul stearic, care are un efect relativ neutru asupra nivelului lipidelor din sânge.

Prin urmare, am putea spune că nucile de caju au aceleași efecte pozitive ca și alte nuci. Înainte de acest studiu, nu existau multe date științifice disponibile pe acest subiect.

În 2017, o echipă de cercetători din SUA a studiat efectele nucilor de caju asupra nivelului de lipide din sânge la adulți.

51 de bărbați și femei cu vârste cuprinse între 21 și 73 de ani, cu un nivel mediu de colesterol LDL au fost împărțiți în două grupuri. Timp de patru săptămâni, un grup a primit o dietă tipică americană care conținea și nuci de caju, iar celălalt grup a primit aceeași dietă, dar cu chipsuri de cartofi ca o gustare în loc de nuci de caju.

Rezultatul: subiecții din grupul de nuci de caju au avut niveluri mai mici de colesterol total și LDL colesterol după studiu decât au avut înainte.

Concluzia cercetătorilor: includerea nucilor de caju în dieta dvs. reduce nivelul colesterolului total și al LDL-ului.

Rezultatele acestui studiu susțin ideea că nucile de caju ar trebui recomandate și consumate zilnic. Ar trebui să ia locul unei gustări bogate în carbohidrați. Aceasta ar putea fi o strategie simplă, care să le permită oamenilor să mențină colesterolul total și LDL în echilibru.

Sursă:

Mah E și colab .: consumul de caju reduce colesterolul total și LDL: un studiu randomizat, încrucișat de alimentare controlată. Am J Clin Nutr. 2017 mai; 105 (5): 1070-1078. DOI: 10.3945 / ajcn.116.150037

Articolul Consumul de caju poate reduce nivelul colesterolului LDL apare prima dată în Nutline.

La această concluzie s-a ajuns printr-un studiu american realizat de Universitatea de Stat din Pennsylvania. Acesta a analizat jurnalele de consum pentru două zile ale 15.000 de persoane.

Constatările au fost următoarele: persoanele care mănâncă arahide au un aport mai mare de proteine, acizi grași mononesaturați și polinesaturați, fibre, vitamine A și E, acid folic și minerale de calciu, magneziu, zinc și fier decât cei care nu mănâncă alune.

Deși aportul de energie a fost mai mare la consumatorii de arahide, indicele de masă corporală (IMC) a fost mai mic decât la persoanele care nu mănâncă alune. Aceasta înseamnă că nu se pot constata efecte negative asupra greutății corporale. Mai mult, grupul de consum de arahide a demonstrat niveluri mai scăzute de colesterol. În general, aceste rezultate arată ca un consum echilibrat de alune crește calitatea alimentației.

Sursă:

Griel AE. și colab.: Calitatea dietei îmbunătățite cu consumul de arahide. J Am Coll Nutr., Decembrie 2004

Articolul Știați că alunele îmbunătăţesc calitatea alimentației? apare prima dată în Nutline.

Nucile conțin toate aceste ingrediente și, prin urmare, au un potențial antioxidant ridicat. Mai mult, efectul lor este îmbunătățit prin interacțiunea mai multor antioxidanți, comparativ cu eficacitatea unui singur biomarker antioxidativ. Fitosterolul beta-sitosterol care apare la alune, de exemplu, provoacă formarea a două enzime care pot degrada radicalii de oxigen (de exemplu, peroxid de hidrogen), protejând astfel globulele roșii din sânge.

De asemenea, consumul de nuci duce la reducerea oxidării LDL. Colesterolul LDL se numește „colesterol rău”. Oxidarea LDL înseamnă că acizii grași nesaturați dintr-o particulă LDL suferă modificări. Oxidarea rapidă a LDL promovează dezvoltarea arteriosclerozei, care poate duce la atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale. Cu cât conținutul de antioxidanți este mai mare – de exemplu, prin consumul regulat de nuci – cu atât mai puțin amploarea și ritmul de oxidare a LDL.

Sursă:

Ros E .: Nucile și biomarkeri noi ai bolilor cardiovasculare. Am J Clin Nutr, 2009, 89 (supl.): 1649S – 56S9S–56S

Articolul Știați că biomarkerii din nuci protejează împotriva bolilor cardiovasculare? apare prima dată în Nutline.

În acest context, calitatea alimentelor joacă un rol important – în special conținutul de proteine.

Într-un studiu realizat de Universitatea Sydney, în 2011, un cercetător a investigat influența conținutului de proteine ​​din alimente asupra apetitului și a aportului caloric. 22 de persoane au primit alimente cu un conținut de proteine ​​variate timp de patru zile. Persoanele care au consumat mai puține proteine au consumat mai multe calorii decât persoanele care au consumat mai multe proteine.

O dietă cu conținut scăzut de proteine ​​duce la o saturație mai rapidă și, prin urmare, se mănâncă mai mult. În loc de proteine, deseori alimentele bogate în grăsimi se termină primele de pe farfurie. Ambele cresc aportul caloric și riscul de a deveni supraponderali.

Necesarul de proteine ​​poate fi acoperit de surse animale și vegetale. Proteinele de origine animală pot fi utilizate foarte eficient de către organism, dar există și multe grăsimi saturate prezente în carne, cârnați, etc.

Alunele sunt bogate în proteine ​​vegetale – 100 gr. alune furnizează 25 gr. proteine. Prin combinarea cu cereale, de exemplu, în pâine sau musli, gradul de utilizare a proteinei vegetale din alune crește și astfel nu are niciun dezavantaj în comparație cu proteinele animale.

Concluzie: o dietă ce conține alune ajută la asigurarea aportului de proteine ​​suficiente și, astfel, la prevenirea obezității.

Sursă:

Gosby AK și colab.: Testarea potențialului de proteine ​​la oameni slabi: un studiu experimental controlat aleatoriu. PLoS ONE (2011), 6: e25929ental Study. PLoS ONE (2011), 6: e25929

Articolul Știați că proteinele din alune vă protejează împotriva supraponderalitații? apare prima dată în Nutline.

Proteina dietetică este un regulator semnificativ al metabolismului glucozei.

Prin urmare, un studiu american realizat în 2013 a examinat legătura dintre consumul de proteine ​​și debutul diabetului gestațional. Studiul s-a bazat pe datele din „Studiul de sănătate al asistenților medicali II”. Din 1989, acest studiu a monitorizat peste 100.000 de asistente medicale americane ce și-au evaluat obiceiurile alimentare și condițiile medicale care se manifestă prin efectuarea de interviuri periodice. Analiza datelor din 21.457 de sarcini din anii 1991-2001 referitoare la femeile care au fost sănătoase înainte de a rămâne însărcinate au relevat 870 de cazuri de diabet gestațional.

Atunci când au comparat obiceiurile alimentare, cercetătorii au descoperit că există un risc mult mai mare de a dezvolta diabet gestațional atunci când consumă proteine ​​animale – în special carne roșie – în comparație cu proteinele vegetale.

În special, consumul ridicat de nuci, inclusiv arahide și unt de arahide, a redus riscul de diabet gestațional. În momentul în care au înlocuit 5% din proteine din dietă cu proteine ​​vegetale, riscul de diabet gestațional a fost redus cu 51%.

Arahidele și nucile în general sunt o sursă excelentă de proteine, bogate în acizi grași mononesaturați și polinesaturați, fibre și magneziu și au un indice glicemic relativ scăzut.

Acești factori, individual sau în combinație, sunt asociați cu sensibilitatea la insulină îmbunătățită și un risc mai mic de diabet.

Sursă:

Bao W și colab .: Pregătirea aportului de proteine ​​dietetice, sursele majore de proteine ​​dietetice și riscul diabetului gestațional Mellitus. Un studiu de cohortă potențial. Îngrijirea diabetului. 2013 iulie; 36 (7): 2001–2008.

Articolul Proteina din arahide reduce riscul de diabet gestațional apare prima dată în Nutline.

Mai mult, numeroase studii au arătat deja că frecvența consumului de nuci și migdalele are un efect pozitiv asupra nivelului de colesterol. Sunt unice prin compoziția lor, deoarece furnizează proteine ​​valoroase și fibre, având cel mai mare conținut de vitamina E din toate nucile. Vitamina E este un antioxidant care inhibă procesele de inflamație din organism și protejează astfel împotriva bolilor cardiace. Un studiu american a investigat efectele asupra nivelului de colesterol atunci când dieta a fost îmbogățită treptat cu migdale.

25 de subiecți, cu vârste cuprinse între 13 și 41 de ani, au participat la studiu. La începutul studiului, au avut nivelul de colesterol normal până la ușor ridicat. Au fost create trei grupuri, fiecare primind o dietă de 2.000 de calorii. Unul dintre grupuri a primit o dietă care nu conține migdale; o altă dietă a furnizat 10% din energia nutritivă totală din migdale, iar a treia grupă a primit atât de multe migdale pentru a mânca, încât au reprezentat 20% din energia nutritivă.

Rezultatul a arătat o tendință clară de răspuns la doză: cu cât dieta conține mai multe migdale, cu atât nivelul colesterolului este mai bun. În comparație cu dieta fără migdale, dieta cu cea mai mare proporție de migdale a redus colesterolul total cu 4,4% și colesterolul LDL „rău” cu 7%, ceea ce reprezintă un risc mai mic cu 11% de boli cardiace. În concluzie, se poate afirma că adulții cu un nivel de colesterol normal până la ușor crescut pot îmbunătăți valorile lipidelor din sânge prin includerea migdalelor în dieta lor: cu cât mănâncă mai multe migdale, cu atât efectul este mai mare. Astfel, pot reduce riscul de a contracta boli de inimă. Dacă nivelul de colesterol este ridicat, se recomandă astfel ca obiceiurile de consum să se concentreze pe alimente întregi acceptabile și gustoase, care includ și migdale, mai degrabă decât pe reducerea aportului de grăsime din dietă.

Sursă:

Sabaté, J. și colab .: Răspunsul seric al lipidelor la îmbogățirea gradată a unei diete Step I cu migdale: un studiu de hrănire randomizat. The American Journal of Clinical Nutrition, 2003, (1379–84)

Articolul Influența pozitivă a migdalelor asupra nivelului de colesterol apare prima dată în Nutline.

Numai aceste gustări oferă mai mult de un sfert din energia nutritivă necesară. Din acest motiv, gustarea dintre cele trei mese principale ar putea fi motivul pentru un aport prea mare de energie și pentru creșterea greutății. Cercetătorii au încercat să ofere copiilor școlari o alternativă sub formă de gustări mai sănătoase. Acestea conține arahide și unt de arahide, care sunt foarte populare în SUA. Deși arahidele au un conținut ridicat de grăsimi, studiile au arătat că un consum ridicat al acestora nu provoacă supraponderabilitate.

Gustările de arahide, care au fost consumate la amiază, au făcut parte dintr-un regim de 6 luni pentru 257 de tineri mexicani supraponderali care participau și la cursuri de nutriție și exerciții fizice.

Deoarece gustările conțineau popularul unt de arahide, atunci când erau adăugate și diverse tipuri de fructe și legume, copiii le acceptau cu ușurință. Proteinele din gustările de arahide au asigurat aportul nutritiv școlarilor, iar aceștia au fost mulțumiți mai mult timp și astfel au mâncat automat mai puțin la următoarea masă.

La sfârșitul regimului de 6 luni, școlarii au fost chestionați cu privire la câte arahide și cât unt de arahide au mâncat în totalitate. Școlarii care au mâncat o astfel de gustare o dată pe săptămână au pierdut mai puțin în greutate decât cei care au mâncat arahide și unt de arahide de mai multe ori pe săptămână.

Alte studii au arătat că o gustare de arahide în copilărie a dus la îmbunătățirea obiceiurilor alimentare, la o greutate corporală normală și la un nivel mai scăzut de grăsimi din sânge.

Concluzie: atunci când sunt integrați într-un regim intens de alimentație și exerciții fizice, gustările de alune sunt un mijloc eficient de a reducere excesul de greutate al tinerilor.

Sursă:
Moreno JP și colab.: Beneficiile unei intervenții gustative, ca parte a unei intervenții de obezitate bazată pe școala pentru copiii americani mexicani. Journal of Applied Research on Children. 2015 Apr; 6 (2): 15.

Articolul Arahidele ajută tinerii să slăbească apare prima dată în Nutline.

1 ceapă
1 bucată de usturoi
2 lingurițe ulei de măsline
1 dovleac de dimensiune medie
1 litru bulion de legume
100 gr. alune, prăjite și nesărate
1 conservă de lapte de nucă de cocos
2 lingurițe suc de lămâie
Sare, piper, arpagic după gust

Preparare:

Tocați usturoiul și ceapa mărunt și lăsați-le la foc mic într-o tigaie mare cu ulei de măsline.

Spălați dovleacul, îndepărtați miezul și coaja și tăiați-l în bucăți mici. Se adaugă în tigaie și se acoperă cu bulion de legume.

Puneți toate ingredientele la fiert timp de aproximativ 20 de minute până când dovleacul este moale. Apoi faceți piureul cu blender-ul.

Adăugați trei sferturi din alune, lapte de cocos și suc de lămâie și blenduiți încă o dată totul.

Condimentează cu sare și piper și garnisește cu restul de alune și câteva arpagic înainte de a servi.

Poftă bună!

InValorinutriţionale:

Carbohidraţi, 21 g, 8 %

Grăsimi , 25 g, 36 %

Proteine, 12 gr., 24 %

Kcal, 360, 18 %

Grăsimi saturate , 6 g, 30 %

Articolul Supă de dovleac cu arahide apare prima dată în Nutline.