Cercul de Botanică, inițiativă extracurriculară a comunității academice și de cercetare a Facultății de Biologie și a Grădinii Botanice „Dimitrie Brandza” ale Universității din București, dedicată studenților, masteranzilor și doctoranzilor interesați de studiul plantelor, și-a reluat activitatea după șapte ani.

Ediția inaugurală a avut loc în prima săptămână a lunii martie 2026, în sediul Clădirii Administrative a Grădinii Botanice și a reunit 20 de studenți ai Facultății de Biologie, biologi și cadre didactice. Întâlnirea a marcat reluarea unei tradiții academice menite să stimuleze dialogul științific, schimbul de idei și interesul pentru cercetarea botanică.

Un jurnal botanic de călătorie, elaborat la „firul ierbii” în Africa de Sud

Evenimentul a fost dedicat biodiversității din provincia Eastern Cape, din Africa de Sud, și a avut ca punct central prelegerea “Eastern Cape, South Africa – elemente de biodiversitate”, susținută de prof. univ. dr. Paulina Anastasiu, coordonatoarea Grădinii Botanică „Dimitrie Brandza” a Universității din București, cadru didactic la Facultatea de Biologie și membru fondator al Cercului de Botanică.

Prezentarea a fost concepută într-un stil apropiat de un jurnal botanic de călătorie, urmărind experiența unei expediții de documentare desfășurate pe parcursul a zece zile pe continentul african. Printre momentele centrale ale itinerarului s-a numărat și un safari ghidat în „Addo Elephant National Park”, parcul cu a doua cea mai mare populație de elefanți din Africa de Sud, care se întinde pe aproximativ 7.735 hectare și adăpostește o populație de elefanți africani estimată la circa 600 de exemplare.

Parcul, situat la aproximativ 56 km de orașul Port Elizabeth, în valea râului Sundays, a fost declarat „rezervație naturală” în anul 1931, fiind proiectat inițial și deschis pentru protejarea populației de elefanți africani din regiune.

Observații botanice, imagini realizate pe teren și reflecții de călătorie

Participanții au fost invitați să „parcurgă” alături de autoare traseul documentării științifice, de la ecosistemele de coastă și pădurile subtropicale până la zonele de savană și formațiunile vegetale caracteristice regiunii Eastern Cape. Expunerea a combinat observații botanice și zoologice, imagini realizate pe teren și reflecții de călătorie, oferind o perspectivă integrată asupra diversității biologice a regiunii.

Prin exemple concrete au fost prezentate plante reprezentative pentru flora locală, adaptările acestora la condițiile climatice specifice, precum și relațiile ecologice dintre vegetație și fauna caracteristică habitatelor sud-africane. În acest context, au fost menționate numeroase specii de animale observate în mediul lor natural, printre care elefanți africani, maimuțe, struți africani, diverse specii de antilope, zebre de câmpie, unele dintre ele fiind considerate vulnerabile sau amenințate cu dispariția.

Unele plante observate în Africa de Sud, precumPortulacaria afra,  Plumbago auriculata („plumbago” sau „floarea cerului”), diverse specii de euforbii (Euphorbia spp.) sau plante din genul Aizoaceae, pot fi regăsite și în Compartimentul de plante suculente din Sera de Expoziție a Grădinii Botanice „Dimitrie Brandza”.

Totodată, coordonatoarea Grădinii Botanice „Dimitrie Brandza” a inventariat la fața locului mai multe specii vegetale caracteristice vegetației din Eastern Cape, precum Vachellia karroo (sin. Acacia karroo) (salcâm african), Sansevieria aethiopica (plantă suculentă cunoscută popular ca „limba soacrei”), Schotia afra, Sarcostemma viminale (liană suculentă din familia Apocynaceae), Cadaba aphylla (arbust xerofit din familia Capparaceae), Plumbago auriculata (plumbago sau floarea cerului), Jasminum angulare (iasomie sălbatică africană), Carissa macrocarpa (prună Natal sau „Natal plum”), Ipomoea filifolia (volbură africană) și Aloe africana (aloe african), specie suculentă emblematică pentru flora sud-africană.

De asemenea, autoarea a observat și fotografiat la fața locului exemplare din specia gândacului de bălegar Pachylomerus femoralis, dar și alte specii de faună caracteristice ecosistemelor sud-africane, precum șacalul cu spate negru (Lupulella mesomelas), kudu (Tragelaphus strepsiceros), facocerul (Phacochoerus africanus) și ibisul hadada (Bostrychia hagedash), o pasăre ușor de recunoscut după strigătul său puternic.

Valoarea științifică a biodiversității, cât și importanța conservării ecosistemelor unice ale Africii de Sud

Prezentarea a evidențiat astfel atât valoarea științifică a biodiversității din această provincie, cât și importanța conservării ecosistemelor unice ale Africii de Sud.

Limba de comunicare a evenimentului a fost limba română, iar atmosfera întâlnirii a fost una interactivă. Studenții și invitații au adresat întrebări și au discutat despre metodele de cercetare utilizate în explorările botanice, despre documentarea în teren și despre provocările pe care le presupune activitatea științifică în ecosisteme naturale îndepărtate.

Prin această întâlnire, reluarea activităților Cercului de Botanică a oferit nu doar o incursiune în bogăția naturală a continentului african, ci și o perspectivă autentică asupra procesului de cercetare care stă la baza studiului biodiversității.

La finalul evenimentului, participanții au fost invitați să deguste un ceai roșu autentic, Rooibos, originar din regiunea Cederberg, o mică experiență culturală menită să completeze atmosfera călătoriei științifice prezentate.

Mai multe informații despre Cercul Botanic

Întâlnirile periodice din cadrul Cercului Botanic, fondat în anul ?, au ca scop principal stimularea studenților în elaborarea de lucrări științifice, prin implicarea acestora în activități de documentare, cercetare și dezbatere pe teme din domeniul botanicii.

Prin tradiția studiilor botanice din cadrul facultății, Cercul vine în întâmpinarea studenților pasionați de cunoașterea și explorarea lumii vegetale, oferind un cadru academic deschis pentru dialog și schimb de idei. Activitățile Cercului contribuie la familiarizarea participanților cu metodele de cercetare botanică, cu dinamica domeniului și cu direcțiile actuale de studiu în biologia plantelor. Totodată, aceștia au posibilitatea să ia parte și la lucrări practice, de teren.

În cadrul întâlnirilor, studenții au ocazia să prezinte proiecte aflate în desfășurare – lucrări de seminar, proiecte de curs sau cercetări mai ample, precum lucrări de licență, disertație ori teze de doctorat. Prin interacțiunea cu specialiști în domeniu – profesori, cercetători și invitați din mediul academic sau din instituții de cercetare – participanții beneficiază de feedback constructiv și de îndrumare științifică.

Totodată, Cercul de Botanică reprezintă un spațiu de întâlnire și colaborare între studenți și cadre didactice, facilitând dezvoltarea relațiilor academice și a spiritului de comunitate. În acest context, studenții își pot dezvolta abilitățile de analiză și sinteză teoretică, de prezentare orală a unui demers științific și de redactare a lucrărilor de specialitate.

Nu în ultimul rând, întâlnirile Cercului includ și o componentă aplicată, constând în discuții pe teme de actualitate din botanică, studii de caz, prezentări ale unor cercetări de teren sau ale unor colecții botanice, precum și activități dedicate identificării și conservării plantelor. Astfel, se încurajează atât studiul sistematic al florei, cât și aplicarea cunoștințelor botanice în cercetare, educație și protecția biodiversității.

La Facultatea de Geografie a Universității din București se organizează, în perioada 20-22 martie 2026, cea de-a XXXII-a ediție a Simpozionului Național al Studenților Geografi, eveniment care reunește studenți și masteranzi din domeniul științelor geografice și ale mediului.

Simpozionul este organizat de Centrul de Cercetare a Mediului și Efectuare a Studiilor de Impact, împreună cu Facultatea de Geografie, cu sprijinul Centrului Carpato-Danubian de Geoecologie și al unor parteneri academici și instituționali.

Evenimentul se va desfășura în format hibrid, atât fizic în Amfiteatrul „George Vâlsan” al Facultății de Geografie, cât și online, pe platforma Microsoft Teams (linkul va fi disponibil la momentul afișării programului).

Deschiderea va avea loc vineri, 20 martie 2026, în format online, cu primele sesiuni de prezentare a lucrărilor științifice, iar activitățile vor continua vineri, sâmbătă și duminică în format fizic, fiind transmise și online. La ediția din acest an sunt înscrise un număr record de 88 de lucrări, provenite de la Universitatea din București, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea Valahia din Târgoviște, Universitatea „Ovidius” din Constanța și Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava.

Tematicile abordate includ geografia mediului, sustenabilitatea și schimbările climatice, hidrologie și meteorologie, geomorfologie, geografie umană și economică, GIS și teledetecție, ecologie urbană, educație geografică și planificare teritorială. Evenimentul se va încheia duminică după-amiază cu o sesiune festivă de premiere, în care vor fi recunoscute cele mai valoroase lucrări, ierarhizarea fiind realizată pe baza votului publicului și a premiilor speciale acordate de sponsori.

Cu peste 30 de ani de tradiție, Simpozionul Național al Studenților Geografi a reunit peste 1600 de participanți și peste 1200 de lucrări, devenind un important spațiu de prezentare, dialog și colaborare pentru tinerii geografi din România.

Un suport instituțional deosebit este primit din partea SciResCareer (Centru Regional de Orientare și Consiliere în Cariera de Cercetător – București-Ilfov dezvoltat printr-un proiect în care Universitatea din București este coordonator), dar și din partea partenerilor: ESRI Romania, Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA, Society for Urban Ecology – South East Europe Chapter, Institutul de Geografie al Academiei Române, Pro Biodiversitas, Multidimension, Societatea de Geografie din România – filiala București, Casa de Cultură a Studenților, Asociația Geomorfologilor din România și Ziaja România.

Programul complet al sesiunilor va fi disponibil în curând, iar informații suplimentare sunt disponibile pe website-ul simpozionului.

Universitatea din București invită studenții să se înscrie la Universiada limbii italiene, o competiție universitară culturală și lingvistică organizată de ANILS (Asociația Națională a Profesorilor de Limbi Străine) din Italia.

Competiția studențească internațională își propune să valorizeze limba italiană în lume, să promoveze competențele comunicative ale studenților și să răspândească cultura italiană prin activități dinamice și interesante.

Astfel, studenții din universitățile din străinătate au posibilitatea să își determine nivelul de cunoaștere a limbii italiene și să obțină un certificat de competență lingvistică, conform cu CECRL.

Lect. univ. dr. italian acreditat pe lîngă Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, prof. univ. dr. Rosaria Antinoro, îi așteaptă pe doritori la cele două sesiuni de examene, în 28 martie și 4 aprilie 2026, ora 10:00, în sala 213, et. II, (str. Edgar Quinet nr. 5-7).

Înscrieri la [email protected].

Examenul este gratuit.

Comisia Româno-Americană Fulbright a deschis competiția de burse Fulbright Student Award pentru anul academic 2027-2028. Acestea sunt adresate studenților de la toate nivelurile de studii, precum și absolvenților de la toate disciplinele (exceptându-le pe cele clinice). Bursele Fulbright Student așteaptă candidaturile acestora online, până pe 14 mai 2026.

Pentru a aplica la program, candidații trebuie să îndeplinească următoarele criterii de eligibilitate: să aibă cetățenie română, să dețină diplomă de licență/ să fie în ultimul an la studii de licență, masterat sau doctorat, să fi obținut rezultate academice bune pe durata studiilor și să cunoască limba engleză la un nivel avansat. Candidații care aplică pentru o bursă Fulbright Student în specializarea Drept trebuie să dețină o diplomă de specialitate în domeniul vizat.

Programul are o durată de un an academic (9 luni), începând cu luna august 2027. În cazul în care masteranzii vor să-și prelungească stagiul, cheltuielile vor fi acoperite în funcție de disponibilitatea universității-gazdă, precum și a rezultatelor obținute de aceștia după primul an academic.

Persoanele care doresc să aplice la acest program trebuie să completeze formularul de înscriere, în cadrul căruia vor include trei scrisori de recomandare din partea unor profesori sau specialiști recunoscuți în România sau în străinătate, precum și varianta scanată a diplomei de licență/masterat/doctorat, însoțită de traducerea acesteia.

Comisia Româno-Americană Fulbright pune la dispoziția candidaților un ghid de instrucțiuni pentru aplicarea la acest program, care poate fi consultat aici.

Bursierii vor fi selectați de către o comisie de specialitate și vor susține un interviu în prima jumătate a lunii septembrie 2026. Lista finaliștilor va fi supusă aprobării de către Foreign Scolarship Board.

Câștigătorii competiției Fulbright Student Award vor beneficia de următoarele facilități: transport gratuit, plata taxelor de studiu în limita bugetului stabilit, cărți și alte materiale de studiu, asigurare medicală și o bursă pentru anul academic 2027-2028.

Mai multe informații despre această oportunitate pot fi consultate aici.

Comisia Româno-Americană Fulbright anunță competiția anuală de burse Fulbright Visiting Scholar pentru anul academic 2027-2028. Cadrele didactice și cercetătorii UB care intenționează să predea sau să realizeze studii și cercetări în mediul academic din Statele Unite ale Americii sunt, astfel, invitați să-și depună candidaturile până pe 5 noiembrie 2026.

Aceștia sunt invitați să aplice pentru stagii de cercetare, de predare sau cu proiecte combinate (cercetare și predare), în orice domeniu, cu excepția medicinei clinice și a altor discipline clinice. Pentru a aplica la acest program, candidații trebuie să îndeplinească următoarele criterii de eligibilitate: să aibă cetățenie română, să dețină titlul de doctor sau un echivalent al acestuia (obținut înainte de plecarea în Statele Unite ale Americii), să cunoască limba engleză la nivel avansat. Programul are o durată cuprinsă între trei și șase luni.

Câștigătorii competiției Visiting Scholar Award vor beneficia de următoarele facilități: asigurare internațională de călătorie, un grant care acoperă lunar cheltuielile de cazare și de diurnă.

Profesorii și cercetătorii care doresc să aplice la acest program trebuie să completeze formularul de înscriere în cadrul căruia vor include trei scrisori de recomandare (până la data de 5 noiembrie 2026) din partea unor profesori sau specialiști recunoscuți în România sau în străinătate (încărcate direct de către referenți prin formularul de înscriere sau trimise la adresa de e-mail [email protected]), o lucrare detaliată a activității propuse pentru cercetare și/ sau o prelegere, precum și varianta scanată a diplomei de doctorat. Ghidul de instrucțiuni pentru completarea formularului de înscriere pentru bursele Fulbright Visiting Scholar este disponibil aici.

Comisia Româno-Americană Fulbright încurajează aplicanții să atașeze o scrisoare de invitație de la o potențială instituție-gazdă din Statele Unite ale Americii – universitate și / sau centru de cercetare – care trebuie transmisă la adresa mai sus-menționată cel târziu la jumătatea lunii decembrie 2026. Nu sunt recomandate afilieri multiple.

Candidații care se află deja în SUA în momentul depunerii cererii și cei care au locuit în SUA timp de cinci sau mai mulți ani în perioada anterior depunerii cererii nu sunt eligibili pentru a participa la competiție.

Mai multe detalii despre Visiting Scholar Award sunt accesibile aici. 

Universitatea din București, prin Facultatea de Litere și Editura Universității din București – Bucharest University Press, invită comunitatea academică a UB să participe miercuri, 18 martie 2026, la o masă rotundă care, luând ca punct de pornire problema originii limbajului, își propune o discuție mai largă despre interdisciplinaritate, eveniment precedat de lansarea a trei volume recente.

Evenimentul va avea loc la Biblioteca Facultății de Litere (Strada Edgar Quinet nr. 5-7), începând cu ora 17:00.

Pornind de la problema apariției limbajului la om – o temă prin excelență interdisciplinară –, masa rotundă aduce laolaltă specialiști din domenii diferite pentru o discuție mai amplă despre condițiile, posibilitățile și limitele interdisciplinarității în cercetarea contemporană.

Un biolog, un sociolog, un filosof, un fizician și un lingvist se întâlnesc pentru a folosi problema originii limbajului ca punct de plecare pentru o discuție mai amplă despre posibilitățile și limitele dialogului dintre discipline diferite. Pornind de la propriile perspective și instrumente de cercetare, invitații vor prezenta felul în care domeniile lor abordează această problemă și vor discuta atât posibilitățile, cât și dificultățile unui dialog interdisciplinar abordând teme precum: diferențele metodologice, cadrele teoretice distincte și nevoia de a construi un limbaj conceptual comun.

Vor lua cuvântul prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc, membru corespondent al Academiei Române și Prorector UB pentru Cercetare, prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București și cadru didactic la Facultatea de Sociologie a UB, conf. univ. dr. Sorin Costreie, cadru didactic la Facultatea de Filosofie a UB, prof. univ. dr. Virgil Băran, cadru didactic la Facultatea de Fizică a UB, și prof. univ. dr. Alexandru Gafton, profesor de istoria limbii române și lingvistică generală la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Masa rotundă va fi moderată de conf. univ. dr. Alexandru Nicolae, cadru didactic la Facultatea de Litere a UB și coordonator academic al Editurii Universității din București.

Discuția pornește de la apariția a trei volume publicate în colecția Studii interdisciplinare a Editurii Universității din București – Bucharest University Press, care propun perspective diferite asupra evoluției și naturii limbajului:

Alexandru Gafton (2024), Biolingvistică. Constituirea și funcționarea limbajului uman, Editura Universității din București – Bucharest University Press

Alexandru Gafton (2025), Fundamentele biosociale ale limbii, Editura Universității din București – Bucharest University Press

Robert C. Berwick & Noam Chomsky (2026), De ce doar noi? Limbaj și evoluție, Editura Universității din București – Bucharest University Press

Volumele vor fi prezentate de prof. univ. dr. Cecilia-Mihaela Popescu și de conf. univ. dr. Alexandru Nicolae.

Cele trei cărți – situate pe poziții parțial divergente – constituie punctul de pornire al dialogului, dar discuția va aborda un spectru mai larg de probleme legate de interdisciplinaritate: relația dintre științele umane și domeniile STEM, rolul filosofiei științei în clarificarea domeniilor de interfață și dificultățile comunicării între discipline diferite.

Organizatorii își propun o dezbatere vie și deschisă, structurată în jurul întrebărilor adresate de moderator invitaților, dar și al intervențiilor și întrebărilor din public.

Masa rotundă este precedată de ceremonia de acordare a titlului de Profesor Honoris Causa domnului profesor Alexandru Gafton (Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași), în semn de recunoaștere pentru contribuția sa semnificativă la dezvoltarea studiilor de istorie a limbii române și de filologie românească.

Ceremonia are loc începând cu ora 15:30 la Sala de Lectură a Bibliotecii Facultății de Litere.

Universitatea din București (UB) va acorda, în cadrul unei ceremonii care se va desfășura miercuri, 18 martie 2026, distincția de Profesor Honoris Causa profesorului Alexandru Gafton, reputat lingvist și profesor de istoria limbii române și lingvistică generală la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Evenimentul de acordare a înaltei distincții va avea loc începând cu ora 15:30, în Sala de Lectură a Bibliotecii Facultății de Litere (Strada Edgar Quinet, nr. 5-7).

Profesorul Alexandru Gafton este una dintre personalitățile marcante ale lingvisticii românești contemporane, un cercetător care a contribuit în mod semnificativ la dezvoltarea studiilor de istorie a limbii române și de filologie românească.

Absolvent al Facultății de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a obținut titlul de doctor în filologie în anul 2000, cu teza Studiu lingvistic asupra Codicelui popii Bratul în comparație cu alte versiuni ale Apostolului din secolul al XVI-lea. De-a lungul carierei sale universitare, desfășurată în întregime la universitatea ieșeană, a parcurs toate etapele academice până la poziția de profesor universitar, contribuind la formarea mai multor generații de filologi în domenii precum istoria limbii române, istoria limbii române literare, lingvistica diacronică, filologia și editarea textelor vechi și paleografia româno-chirilică.

Domeniul central al cercetărilor profesorului Alexandru Gafton îl constituie lingvistica diacronică și istoria limbii române, studiile sale concentrându-se în mod constant asupra românei vechi și asupra proceselor de constituire a normei literare.

În numeroase volume de referință, Gafton a evidențiat rolul decisiv al traducerii textelor biblice din secolele al XVI-lea și al XVII-lea în formarea limbii române literare, analizând modul în care acestea au contribuit la configurarea unui model de limbă literară capabil să exprime precis și nuanțat conținuturi doctrinare și culturale. În același timp, lucrări precum Hipercorectitudinea investighează mecanismele interne ale schimbării lingvistice, oferind perspective importante asupra evoluției fonetice și fonologice.

Activitatea sa științifică îmbină reflecția teoretică cu practica filologică propriu-zisă. Profesorul Gafton a realizat ediții critice ale unor texte fundamentale ale românei vechi – precum Codicele Bratul, Biblia de la București (1688) sau Palia de la Orăștie –, contribuții esențiale pentru filologia românească. În paralel, lucrări precum Elemente de istorie a limbii române sau Introducere în paleografia româno-chirilică au devenit instrumente importante pentru formarea filologică universitară.

În ultimele decenii, cercetările sale s-au extins către domeniul biolingvisticii, în care analizează limbajul uman din perspectiva interacțiunii dintre biologie, cogniție și viața socială. Volumul Biolingvistică. Constituirea și funcționarea limbajului uman (Editura Universității din București – Bucharest University Press, 2024) propune o sinteză amplă asupra fundamentelor biologice și sociale ale  facultății limbajului, interpretat ca fenomen biosocial, emergent din cooperarea unor factori biologici, cognitivi și sociali care, de-a lungul evoluției speciei, au ajuns să funcționeze într-un sistem integrat. În aceeași direcție se înscrie și lucrarea Fundamentele biosociale ale limbii (Editura Universității din București – Bucharest University Press, 2025), precum și traducerile realizate din autori importanți ai biolingvisticii și ai teoriei evoluției limbajului, precum Jean-Louis Dessalles, Eva Jablonka, Daniel Dor sau Robert C. Berwick și Noam Chomsky.

Pe lângă activitatea de cercetare, profesorul Alexandru Gafton a inițiat și coordonat proiecte academice de amploare, precum Corpusul electronic al textelor românești vechi (1521–1640), un instrument esențial pentru studiul românei vechi. De asemenea, a coorganizat conferința internațională Text și discurs religios și a fondat revista Diacronia, dedicată cercetărilor de lingvistică diacronică.

Profesorul Gafton a avut și un rol important în configurarea instituțională a filologiei românești contemporane. A ocupat funcțiile de șef al Catedrei de limba română și lingvistică generală, prodecan și decan al Facultății de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și a fost președinte al Comisiei de filologie a C.N.A.T.D.C.U. (2012–2016), contribuind la elaborarea criteriilor naționale de evaluare academică pentru domeniul Filologie. Activitatea sa a fost recunoscută prin acordarea titlului de Doctor Honoris Causa de către Universitatea „Valahia” din Târgoviște (2016), Universitatea din Pitești (2017) și Universitatea din Craiova (2020).

Prin acordarea acestei distincții, Universitatea din București recunoaște contribuția profesorului Alexandru Gafton la dezvoltarea lingvisticii și filologiei românești și rolul său în deschiderea studiului limbajului către dialogul interdisciplinar cu științele cognitive și ale vieții.

În acest sens, în continuarea ceremoniei, începând cu ora 17:00, va avea loc masa rotundă Întrebarea „interzisă”: originea limbajului. Relevanța interdisciplinarității, care, luând ca punct de pornire problema originii limbajului, își propune o discuție mai largă despre interdisciplinaritate. Evenimentul este precedat de lansarea a trei volume publicate în colecția Studii interdisciplinare a Editurii Universității din București – Bucharest University Press, care propun perspective diferite asupra evoluției și naturii limbajului: Alexandru Gafton (2024), Biolingvistică. Constituirea și funcționarea limbajului uman, Editura Universității din București – Bucharest University Press, Alexandru Gafton (2025), Fundamentele biosociale ale limbii, Editura Universității din București – Bucharest University Pres, și Robert C. Berwick & Noam Chomsky (2026), De ce doar noi? Limbaj și evoluție, Editura Universității din București – Bucharest University Press.

În cadrul mesei rotunde vor lua cuvântul prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc, prof. univ. dr. Marian Preda, conf. univ. dr. Sorin Costreie, prof. univ. dr. Virgil Băran, și prof. univ. dr. Alexandru Gafton. Discuția va fi moderată de conf. univ. dr. Alexandru Nicolae.

Joi, 19 martie 2026, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” a Universității din București și Editura Universității din București – Bucharest University Press organizează masa rotundă „Texte vechi religioase românești. Pe baza unor ediții recente”, care propune o dezbatere academică asupra unor scrieri religioase importante din patrimoniul cultural românesc, recent editate.

Masa rotundă va avea lor în amfiteatrul „I. G. Coman” al Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul”, începând cu ora 10:30, și va fi moderată de Octavian Gordon.

În cadrul evenimentului vor avea loc lansarea volumului „Imnul Acatist în literatura română din veacul al XVII-lea”, precum și prezentarea volumelor „Pravila de la Govora” și „Dosoftei, Carte de rugăciuni 1673”, apărute în colecția „Ediții de texte” a Editurii Universității din București – Bucharest University Press.

Organizatorii invită studenții, profesorii și pe toți cei interesați de studiul teologiei și al literaturii religioase să participe la eveniment.

Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc propune publicului larg o incursiune în universul microbiomului și o discuție din perspectiva integrativă de tip „One Health”, în care sănătatea umană, sănătatea animalelor și echilibrul mediului sunt strâns interconectate

Universitatea din București anunță lansarea seriei de conferințe „Știința la scenă deschisă” și organizează marți, 17 martie 2026, prima ediție a acestui nou proiect al Universității din București dedicat apropierii publicului larg de cultura științifică. Evenimentul o va avea invitată pe prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc, cercetătoare și cadru didactic la UB, care va susține conferința „90% microbi. Cine are grijă de cine? Lecții pentru sănătatea noastră și a Planetei”.

Conferința este organizată de Universitatea din București, prin Direcția Comunicare și Relații Publice, în colaborare cu Asociația „SciPublic Forum” și va avea loc în Sala „Media” a Teatrului Național „I. L. Caragiale” din București începând cu ora 18:00. Participarea la conferință este gratuită, în limita a 120 de locuri, și se realizează pe baza unei rezervări prealabile aici, evenimentul fiind deschis publicului larg. Conferința face parte din Programul de Comunicare a Științei, proiect în care Universitatea din București organizează conferințe tematice, dezvoltă serii multimedia de popularizare a cercetării – „Doza UB de știință”, „microSCOP: cercetător UB la microfon”, „Proiect sub lupă”, „Întâlnirile ICUB” sau „discuții cu SKEPSIS” și realizează conținut editorial – articole, interviuri, reportaje audio / video pe platformele proprii.

Într-un format accesibil și ancorat în realitățile prezentului, prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc invită publicul într-o călătorie fascinantă în lumea invizibilă a microbiomului, acel univers microscopic care trăiește în interiorul și în jurul nostru și care ne influențează profund sănătatea și starea de bine.

Conferința va arăta cum microorganismele au modelat evoluția vieții pe Pământ, iar echilibrul dintre microorganisme și organismul-gazdă este un element esențial al sănătății individuale și colective. Dincolo de informațiile științifice, întâlnirea propune o schimbare de perspectivă: trecerea de la ideea că omul este separat și dominant în raport cu natura, la o viziune integrativă de tip „One Health”, în care sănătatea umană, sănătatea animalelor și echilibrul mediului sunt strâns interconectate.

În contextul creșterii rezistenței la antibiotice, al dezechilibrelor ecologice și al apariției unor noi agenți patogeni, înțelegerea relației noastre cu microorganismele devine o necesitate pentru a cultiva comportamente informate și responsabile, esențiale într-o lume aflată în permanentă schimbare.

Evenimentul va fi moderat de Ada Roseti, expertă în comunicarea științei, fondatoare a Asociației „SciPublic Forum” și inițiatoarea competiției „Games of Science”.

Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc este biolog specializat în microbiologie și imunologie, cadru didactic la Facultatea de Studii Interdisciplinare a UB și prorector pentru Cercetare în cadrul Universității din București. Din această poziție, prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc coordonează, din 2019, activitatea de cercetare științifică a instituției și a Institutului de Cercetare al Universității din București (ICUB).

Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc și-a început cariera de cercetare în 1997, ca biolog în cadrul laboratorului Vibrio al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „I. Cantacuzino” din București. A fost bursieră a Institutului „Pasteur“ din Paris și a Institutului „Pasteur” din Bangui, iar în 2005 și-a susținut teza de doctorat pe tema interacțiunii dintre paraziți şi statutul imunitar al gazdei. În calitate de manager național a contribuit la includerea României în Rețeaua Europeană de Supraveghere a Rezistenței la Antibiotice (EARSS). Activează neîntrerupt din 2003 la Universitatea din București, perioadă în care, în paralel cu activitatea didactică, a coordonat numeroase granturi de cercetare cu finanțare internă și externă și a fost membră în echipele a peste 50 de proiecte de cercetare, naționale și internaționale. Principalele direcții de cercetare sunt investigarea rezervoarelor de virulență și rezistență la antibiotice din sectorul clinic și din mediu, studiul interrelațiilor gazdă-agent infecțios, al rolurilor microbiotei în diferite patologii și al imunității antiinfecțioase; dezvoltarea unor metode rapide de diagnostic microbiologic sau dezvoltarea și evaluarea unor noi strategii antimicrobiene, cu aplicații în domeniul biomedical și în ecologie.

Conferințele UB „Știința la scenă deschisă”

Seria de conferințe „Știința la scenă deschisă” este organizată de Direcția Comunicare și Relații Publice a Universității din București în colaborare cu Asociația „SciPublic Forum” și își propune să rupă barierele tradiționale dintre mediul academic și publicul larg, oferind un spațiu în care specialiști din diverse domenii să aducă în discuție subiecte de actualitate.

Invitații conferințelor sunt profesori, cercetători și personalități din lumea diferitelor științe. Încurajând conexiunea autentică dintre comunitatea academică și publicul larg, seria de conferințe nu doar „explică” știința, ci o prezintă ca pe un spectacol al cunoașterii, în care temele fundamentale ale realității sunt trecute prin filtrul argumentelor solide, iar publicul este invitat să participe activ la discuție.

Evenimentul este structurat într-un format dinamic, gândit pentru a facilita atât înțelegerea temei, cât și dialogul autentic cu publicul.

Conferința va debuta cu o prelegere de aproximativ 20 de minute dedicată clarificării conceptelor esențiale, urmată de o primă sesiune scurtă de întrebări, de 5 minute, menită să fixeze ideile-cheie. În continuare, invitații vor propune o secțiune aplicată, de aproximativ 15 minute, în care conceptele discutate vor fi ilustrate prin exemple concrete, studii de caz sau situații relevante pentru viața de zi cu zi. Evenimentul se va încheia cu o amplă sesiune de întrebări și răspunsuri, de aproximativ 40 de minute, încurajând participarea activă a publicului și aprofundarea temelor de interes.

Seria de conferințe „Știința la scenă deschisă” reafirmă angajamentul Universității din București de a facilita accesul publicului larg la știință de calitate și de a educa, inspira și conecta românii și vine într-un moment în care dezbaterile despre rolul științei în societate – de la provocări globale precum schimbările climatice și sănătatea publică, până la gândire critică și democrație – sunt esențiale pentru formarea unor cetățeni informați și responsabili. În acest scop, Universitatea din București a inițiat un amplu proiect, Programul de Comunicare a Științei, care urmărește promovarea activității științifice a comunității academice și facilitarea dialogului dintre cercetători și publicul larg. Printre inițiativele din cadrul acestui program se numără organizarea de conferințe tematice, dezvoltarea unor serii multimedia de popularizare a cercetării – „Doza UB de știință”, „microSCOP: cercetător UB la microfon”, „Proiect sub lupă”, „Întâlnirile ICUB” sau „discuții cu SKEPSIS”, precum și realizarea de conținut editorial – articole, interviuri, reportaje audio / video pe platformele proprii.

Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc propune publicului larg o incursiune în universul microbiomului și o discuție din perspectiva integrativă de tip „One Health”, în care sănătatea umană, sănătatea animalelor și echilibrul mediului sunt strâns interconectate

Universitatea din București anunță lansarea seriei de conferințe „Știința la scenă deschisă” și organizează marți, 17 martie 2026, prima ediție a acestui nou proiect al Universității din București dedicat apropierii publicului larg de cultura științifică. Evenimentul o va avea invitată pe prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc, cercetătoare și cadru didactic la UB, care va susține conferința „90% microbi. Cine are grijă de cine? Lecții pentru sănătatea noastră și a Planetei”.

Conferința este organizată de Universitatea din București, prin Direcția Comunicare și Relații Publice, în colaborare cu Asociația „SciPublic Forum” și va avea loc în Sala „Media” a Teatrului Național „I. L. Caragiale” din București începând cu ora 18:00. Participarea la conferință este gratuită, în limita a 120 de locuri, și se realizează pe baza unei rezervări prealabile aici, evenimentul fiind deschis publicului larg. Conferința face parte din Programul de Comunicare a Științei, proiect în care Universitatea din București organizează conferințe tematice, dezvoltă serii multimedia de popularizare a cercetării – „Doza UB de știință”, „microSCOP: cercetător UB la microfon”, „Proiect sub lupă”, „Întâlnirile ICUB” sau „discuții cu SKEPSIS” și realizează conținut editorial – articole, interviuri, reportaje audio / video pe platformele proprii.

Într-un format accesibil și ancorat în realitățile prezentului, prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc invită publicul într-o călătorie fascinantă în lumea invizibilă a microbiomului, acel univers microscopic care trăiește în interiorul și în jurul nostru și care ne influențează profund sănătatea și starea de bine.

Conferința va arăta cum microorganismele au modelat evoluția vieții pe Pământ, iar echilibrul dintre microorganisme și organismul-gazdă este un element esențial al sănătății individuale și colective. Dincolo de informațiile științifice, întâlnirea propune o schimbare de perspectivă: trecerea de la ideea că omul este separat și dominant în raport cu natura, la o viziune integrativă de tip „One Health”, în care sănătatea umană, sănătatea animalelor și echilibrul mediului sunt strâns interconectate.

În contextul creșterii rezistenței la antibiotice, al dezechilibrelor ecologice și al apariției unor noi agenți patogeni, înțelegerea relației noastre cu microorganismele devine o necesitate pentru a cultiva comportamente informate și responsabile, esențiale într-o lume aflată în permanentă schimbare.

Evenimentul va fi moderat de Ada Roseti, expertă în comunicarea științei, fondatoare a Asociației „SciPublic Forum” și inițiatoarea competiției „Games of Science”.

Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc este biolog specializat în microbiologie și imunologie, cadru didactic la Facultatea de Studii Interdisciplinare a UB și prorector pentru Cercetare în cadrul Universității din București. Din această poziție, prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc coordonează, din 2019, activitatea de cercetare științifică a instituției și a Institutului de Cercetare al Universității din București (ICUB).

Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc și-a început cariera de cercetare în 1997, ca biolog în cadrul laboratorului Vibrio al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „I. Cantacuzino” din București. A fost bursieră a Institutului „Pasteur“ din Paris și a Institutului „Pasteur” din Bangui, iar în 2005 și-a susținut teza de doctorat pe tema interacțiunii dintre paraziți şi statutul imunitar al gazdei. În calitate de manager național a contribuit la includerea României în Rețeaua Europeană de Supraveghere a Rezistenței la Antibiotice (EARSS). Activează neîntrerupt din 2003 la Universitatea din București, perioadă în care, în paralel cu activitatea didactică, a coordonat numeroase granturi de cercetare cu finanțare internă și externă și a fost membră în echipele a peste 50 de proiecte de cercetare, naționale și internaționale. Principalele direcții de cercetare sunt investigarea rezervoarelor de virulență și rezistență la antibiotice din sectorul clinic și din mediu, studiul interrelațiilor gazdă-agent infecțios, al rolurilor microbiotei în diferite patologii și al imunității antiinfecțioase; dezvoltarea unor metode rapide de diagnostic microbiologic sau dezvoltarea și evaluarea unor noi strategii antimicrobiene, cu aplicații în domeniul biomedical și în ecologie.

Conferințele UB „Știința la scenă deschisă”

Seria de conferințe „Știința la scenă deschisă” este organizată de Direcția Comunicare și Relații Publice a Universității din București în colaborare cu Asociația „SciPublic Forum” și își propune să rupă barierele tradiționale dintre mediul academic și publicul larg, oferind un spațiu în care specialiști din diverse domenii să aducă în discuție subiecte de actualitate.

Invitații conferințelor sunt profesori, cercetători și personalități din lumea diferitelor științe. Încurajând conexiunea autentică dintre comunitatea academică și publicul larg, seria de conferințe nu doar „explică” știința, ci o prezintă ca pe un spectacol al cunoașterii, în care temele fundamentale ale realității sunt trecute prin filtrul argumentelor solide, iar publicul este invitat să participe activ la discuție.

Evenimentul este structurat într-un format dinamic, gândit pentru a facilita atât înțelegerea temei, cât și dialogul autentic cu publicul.

Conferința va debuta cu o prelegere de aproximativ 20 de minute dedicată clarificării conceptelor esențiale, urmată de o primă sesiune scurtă de întrebări, de 5 minute, menită să fixeze ideile-cheie. În continuare, invitații vor propune o secțiune aplicată, de aproximativ 15 minute, în care conceptele discutate vor fi ilustrate prin exemple concrete, studii de caz sau situații relevante pentru viața de zi cu zi. Evenimentul se va încheia cu o amplă sesiune de întrebări și răspunsuri, de aproximativ 40 de minute, încurajând participarea activă a publicului și aprofundarea temelor de interes.

Seria de conferințe „Știința la scenă deschisă” reafirmă angajamentul Universității din București de a facilita accesul publicului larg la știință de calitate și de a educa, inspira și conecta românii și vine într-un moment în care dezbaterile despre rolul științei în societate – de la provocări globale precum schimbările climatice și sănătatea publică, până la gândire critică și democrație – sunt esențiale pentru formarea unor cetățeni informați și responsabili. În acest scop, Universitatea din București a inițiat un amplu proiect, Programul de Comunicare a Științei, care urmărește promovarea activității științifice a comunității academice și facilitarea dialogului dintre cercetători și publicul larg. Printre inițiativele din cadrul acestui program se numără organizarea de conferințe tematice, dezvoltarea unor serii multimedia de popularizare a cercetării – „Doza UB de știință”, „microSCOP: cercetător UB la microfon”, „Proiect sub lupă”, „Întâlnirile ICUB” sau „discuții cu SKEPSIS”, precum și realizarea de conținut editorial – articole, interviuri, reportaje audio / video pe platformele proprii.